ElaboratÄ ca o antologie de texte din opera tradusÄ Ă®n limba românÄ a Sfântului Ioan GurÄ de Aur, lucrarea se adreseazÄ Ă®n special studenĹŁilor, doctoranzilor, profesorilor de religie, preoĹŁilor, dar Ĺźi tuturor credincioĹźilor interesaĹŁi de comorile oratorice Ĺźi duhovniceĹźti ale operei Sfântului Ioan Hrisostom. TotodatÄ, cele douÄ volume constituie Ĺźi un omagiu adus personalitÄĹŁii marelui orator Ĺźi pÄrinte al creĹźtinÄtÄĹŁii universale, de la a cÄrui trecere la cele veĹźnice se Ă®mplinesc anul acesta 1600 de ani.
Pentru a marca Ă®n mod deosebit acest prilej aniversar, amplificat Ĺźi de prezenĹŁa la IaĹźi a unui fragment din moaĹźtele Sfântului Ioan GurÄ de Aur, lansarea celor douÄ volume a fost inclusÄ Ă®n cadrul manifestÄrilor duhovniceĹźti Ĺźi culturale prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva din IaĹźi.
Autorul bogatei antologii este doctorandul Liviu Petcu, autor, de asemenea, al studiilor introductive realizate la Ă®nceputul celor douÄ volume.
ĂŽn cuvântul introductiv al lucrÄrii se menĹŁioneazÄ faptul cÄ iniĹŁiativa alcÄtuirii acesteia a aparĹŁinut Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Ĺźi LocĹŁiitor de Mitropolit al Moldovei Ĺźi Bucovinei. Prea Fericirea Sa i-a acordat autorului, pe lângÄ sprijinul oferit pe parcursul elaborÄrii antologiei, Ĺźi binecuvântarea arhiereascÄ Ă®n vederea publicÄrii acestor volume Ă®n cadrul Editurii Trinitas.
„Ah, ce femei au creştinii!“
Volumul I debuteazÄ cu un studiu intitulat „ViaĹŁa Sfântului Ioan GurÄ de Aur“, Ă®n care sunt prezentate, succint, principalele momente din viaĹŁa marelui ierarh Ĺźi sfânt al Bisericii Universale.
Astfel, se menĹŁioneazÄ faptul cÄ Sfântul Ioan GurÄ de Aur s-a nÄscut Ă®n intervalul 344-354 Ă®ntr-o familie care „a strÄlucit prin nobleĹŁe“. TatÄl sÄu, Secundus, mare dregÄtor militar (magister militum Orientis) a murit curând dupÄ naĹźterea lui Ioan. Mama sa, Antusa, rÄmasÄ vÄduvÄ la 20 de ani, nu s-a mai recÄsÄtorit niciodatÄ. Purtându-i o neĹŁÄrmuritÄ dragoste filialÄ, Sfântul Ioan GurÄ de Aur avea sÄ evoce chipul luminos al mamei Ă®ntr-una din epistolele sale: „Mi-amintesc, scrie Sfântul Ioan, cÄ Ă®ntr-o zi, pe când eram tânÄr, dascÄlul meu a lÄudat-o pe mama mea Ă®naintea unei asistenĹŁe numeroase. A Ă®ntrebat – dupÄ cum Ă®i era obiceiul – pe cei de lângÄ el, cine eram eu. I s-a rÄspuns cÄ eram fiul unei vÄduve. M-a Ă®ntrebat apoi pe mine, câţi ani are mama mea Ĺźi de câţi ani era vÄduvÄ. I-am rÄspuns cÄ de patruzeci de ani Ĺźi cÄ a pierdut pe tatÄl meu la douÄzeci de ani. Atunci Libaniu, surprins, a strigat, uitându-se la asistenĹŁÄ: «Ah, ce femei au creĹźtinii!». Atâta admiraĹŁie Ĺźi un elogiu ca acesta provoacÄ o astfel de purtare, adicÄ refuzul unei a doua cÄsÄtorii, nu numai la noi creĹźtinii, ci Ĺźi la pÄgâni!“.
Patriarhul reformator
DupÄ noĹŁiunile elementare creĹźtine pe care le primi de la mama sa, Ioan intrÄ sub Ă®ndrumarea episcopului Meletie al Antiohiei, armean de origine, care Ă®l Ĺźi boteazÄ. ĂŽn anul 381, dupÄ mai mulĹŁi ani petrecuĹŁi Ă®ntr-o asprÄ ascezÄ Ĺźi studiu, Ioan a fost hirotonit diacon de cÄtre bÄtrânul episcop Meletie. ĂŽn anul 386 este hirotonit preot de episcopul Flavian Ĺźi primeĹźte misiunea de predicator. Geniul Ĺźi arta sa oratoricÄ Ă®i duc numele pânÄ departe. Timp de 11 ani, Ă®ntre 386 Ĺźi 397, Ĺ
źi-a Ă®mplinit ascultarea cu atât de mult zel,
abilitate Ĺźi succes. Vorbea neĂ®ncetat: Ă®n fiecare duminicÄ Ĺźi sÄrbÄtoare, precum Ĺźi Ă®n fiecare vineri; iar Ă®n timpul postului mare, Ă®n fiecare zi; a predicat Ă®n toate bisericile oraĹźului Ĺźi Ă®n cele din jurul oraĹźului. Temele predicii sale erau foarte variate: fÄcea teologie, explicând Ĺźi demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de rÄscruce a creĹźtinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanĹŁele vremii sale: manihei, marcioniĹŁi, valentinieni, arieni, anomei Ĺźi alĹŁii; nici pe evrei nu i-a uitat (…) Cu predicile Ĺźi cuvântÄrile lui, Sfântul Ioan GurÄ de Aur a câştigat sufletele ascultÄtorilor sÄi, sufletele tuturor cetÄĹŁenilor frumoasei Ĺźi mÄreĹŁei Antiohii.
La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, Ă®n septembrie 397, Ioan a fost ales arhiepiscop al capitalei imperiale. Ajuns patriarh, Sfântul Ioan a Ă®nceput prin a stârpi neregulile Ĺźi abuzurile mediului clerical al capitalei. A luat mÄsuri aspre Ă®mpotriva clericilor care ĹŁineau Ă®n locuinĹŁele lor cÄlugÄriĹŁe, Ă®mpotriva clericilor care se Ă®mbogÄĹŁeau de pe urma preoĹŁiei, Ă®mpotriva clericilor care duceau o viaĹŁÄ nevrednicÄ de preoĹŁi, care erau robi pântecelui, desfÄtÄrii Ĺźi desfrânÄrii, care trÄiau ca niĹźte paraziĹŁi Ĺźi linguĹźitori (…) a poruncit sÄ fie ajutaĹŁi sÄracii Ĺźi vÄduvele (…) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adÄpost pentru bÄtrâni Ĺźi sÄraci…“. Râvna sa de reformator implacabil, tonul tÄios Ĺźi neiertÄtor al predicilor sale, care critica aspru toate pÄcatele, dragostea sa pentru cei sÄraci, pentru adevÄr Ĺźi dreptate, i-au fÄcut mulĹŁi duĹźmani.
A fost nevoit sÄ sufere Ă®n mai multe rânduri supliciul exilului, ultima oarÄ fiind trimis Ă®n surghiun la Pityus, un orÄĹźel de pe ĹŁÄrmul oriental al MÄrii Negre. Nemaiajungând la destinaĹŁie, Sfântul Ioan GurÄ de Aur a trecut la cele veĹźnice la Comana, Ă®n Pont, Ă®n data de 14 septembrie 437, ultimele sale cuvinte fiind: „slavÄ lui Dumnezeu pentru toate!“.
FigurÄ fascinantÄ a antichitÄĹŁii creĹźtine
ĂŽn continuarea volumului I al antologiei „Lumina Sfintelor Scripturi“, este prezentatÄ opera Sfântului Ioan GurÄ de Aur, aĹźa cum a fost ea clasificatÄ de cÄtre pr. prof. dr. Ioan G. Coman Ă®n lucrarea sa, Patrologia (Sfânta MÄnÄstire Dervent, 2000, pp. 135-136). Opera Sfântului Ioan impresioneazÄ nu doar prin profunzimea scrierilor, ci Ĺźi prin vastitate: 18 volume din prestigioasa ediĹŁie Migne, cuprinzând omilii, opere dogmatico-polemice, apologetice, ascetice, educativ-morale Ĺźi o bogatÄ corespondenĹŁÄ.
Cel de-al doilea studiu din debutul antologiei „Lumina Sfintelor Scripturi“ este intitulat „Personalitatea Sfântului Ioan GurÄ de Aur“. Aici sunt prezentate, dupÄ cum o aratÄ Ĺźi titlul, principalele trÄsÄturi ale personalitÄĹŁii celui care a fost un adevÄrat „gigant al Bisericii“.
ĂŽn Ă®ncercarea de a reliefa Ă®n linii mari Ă®nsemnÄtatea activitÄĹŁii Sfântului Ioan GurÄ de Aur pentru viaĹŁa Bisericii, autorul apeleazÄ la mÄrturiile vechilor cronicari bizantini despre Sfântul Ioan Hrisostom. Astfel, este citat scriitorul bisericesc Theodorit care Ă®l elogia pe ilustrul ierarh prin urmÄtoarele cuvinte: „DÄ-ne nouÄ, PÄrinte, lira ta, Ă®mprumutÄ-mi arcuĹźul tÄu, spre lauda ta…lira ta rÄsunÄ armonios, cu darul harului, Ă®n toatÄ lumea …
DÄ-ne nouÄ puterea acelei limbi nemuritoare“.
Autorul evidenĹŁiazÄ acele calitÄĹŁi ale ilustrului teolog Ĺźi orator care Ă®l definesc Ĺźi Ă®l individualizeazÄ Ă®n Ă®ntreaga istorie a Bisericii. Din panoplia trÄsÄturilor alese care Ă®mbogÄĹŁeau personalitatea Sfântului Ioan GurÄ de Aur se evidenĹŁiazÄ â€žbogÄĹŁia, profunzimea Ĺźi logica ideilor sale, cunoĹźtinĹŁele lui enciclopedice, memoria sa fenomenalÄ Ĺźi precizia Ă®n citarea Ĺźi interpretarea Scripturii, precum Ĺźi descoperirea bogÄĹŁiilor de sensuri ale scrierilor acesteia, frumuseĹŁea Ĺźi atracĹŁia stilului, figurile retorice, jocul de cuvinte care desfatÄ sufletul cititorului constituind un adevÄrat festin duhovnicesc pentru acesta“. ĂŽn ce priveĹźte opera Sfântului Ioan, se poate spune cÄ â€žscrierile dogmatice nu sunt curat dogmatice, nici cele morale nu sunt curat morale Ĺźi lipsite de partea dogmaticÄ, Ĺźi nici explicÄrile sau herminiile lui asupra Sfintei Scripturi nu pot fi curat hermeneutice, fÄrÄ partea dogmaticÄ, ci toate se prezintÄ sub aceste trei feĹŁe: dogmaticÄ, hermeneuticÄ Ĺźi moralÄ“.
Concluzionând, autorul apreciazÄ cÄ â€žtragedia vieĹŁii Sfântului Ioan GurÄ de Aur, cauzatÄ de sinceritatea ieĹźitÄ din comun Ĺźi de integritatea caracterului sÄu, au fost cele care au contribuit la creĹźterea faimei Ĺźi a gloriei Sfântului Ioan. El rÄmâne cel mai cunoscut dintre PÄrinĹŁii greci Ĺźi una din cele mai fascinante figuri ale antichitÄĹŁii creĹźtine“.
Omagiu oratorului mereu actual
Partea cea mai consistentÄ a lucrÄrii o constituie antologia propriu-zisÄ, Ă®n cadrul cÄreia sunt prezentate, Ă®n ordine alfabeticÄ, citate din operele Sf. Ioan GurÄ de Aur, grupate dupÄ anumite teme. Cel de-al doilea volum continuÄ Ĺźirul alfabetic al temelor Ă®ncepând cu litera „î“. Prin varietatea temelor alese, citatele prezentate acoperÄ o paletÄ deosebit de largÄ din subiectele abordate de Sfântul Ioan GurÄ de Aur Ă®n operele sale. Astfel, sunt prezente fragmente sau citate reprezentând teme precum Adam, Biserica, Dragostea, Fecioria, Grija sau Iubirea.
Un element remarcabil Ă®l reprezintÄ indicarea unor subteme care oferÄ informaĹŁii suplimentare cu privire la conĹŁinutul propriu-zis al subiectului menĹŁionat. ĂŽn acest sens, o temÄ precum Iubirea, spre exemplu, apare diversificatÄ Ă®n mai multe subteme cum sunt Iubirea (culme a virtuĹŁilor), (calea mântuirii), (rÄdÄcina Ĺźi izvorul oricÄrui bine), (de Dumnezeu), (de aproapele), (trebuie sÄ-i cuprindÄ pe toĹŁi oamenii Ă®n braĹŁele ei) etc. De asemenea, indexul prezent la finalul fiecÄruia dintre cele douÄ volume oferÄ posibilitatea unei priviri sintetice asupra cuprinsului, ajutând cercetÄtorul sau cititorul Ă®n gÄsirea cu uĹźurinĹŁÄ a temelor urmÄrite.
„Lumina Sfintelor Scripturi“ reprezintÄ un auxiliar preĹŁios pentru studenĹŁi, profesori, teologi sau preoĹŁi, Ă®n elaborarea lucrÄrilor cu caracter academic sau pastoral, cu atât mai mult cu cât, la finalul fiecÄrui pasaj citat, este indicatÄ Ĺźi sursa de unde provine respectivul fragment. ĂŽn acelaĹźi timp, lucrarea este utilÄ Ĺźi cititorilor neinteresaĹŁi de rigori academice, care urmÄresc doar folosul sufletesc Ĺźi bogÄĹŁia intrinsecÄ a textelor citate. DeĹźi nu reprezintÄ o lucrare de creaĹŁie propriu-zisÄ, antologia „Lumina Sfintelor Scripturi“ are o valoare incontestabilÄ prin ineditul manierei Ă®n care sintetizeazÄ un volum imens de informaĹŁii, constituind totodatÄ un instrument util pentru biblioteca oricÄrui teolog preocupat de profunzimea Ĺźi actualitatea scrierilor Sfântului Ioan GurÄ de Aur.
Elaborarea Ĺźi publicarea celor douÄ volume Ă®n contextul sÄrbÄtoririi a 1600 de ani de la trecerea la cele veĹźnice a Sfântului Ioan GurÄ de Aur reprezintÄ un omagiu adu
s celui care a fost un neîntrecut ora
tor, dascÄl Ĺźi pÄrinte al Ă®ntregii creĹźtinÄtÄĹŁi, la fel de apreciat Ĺźi preĹŁuit atât Ă®n RÄsÄrit, cât Ĺźi Ă®n Occident, Ă®n trecut Ĺźi astÄzi.
Ziarul Lumina, Articol din editia de Duminica, 18 Noiembrie 2007