Frumuseti din Biblie (2)

In Biblie exista o galerie intreaga de femei frumoase, care mai de care mai frumoase. Incepand cu Eva, fiicele lui Iov si sotiile patriarhilor, continuand cu imparateasa Estera si cu atatea alte frumoase…
Dar printre frumoase exista o frumoasa a frumoaselor, o „icoana” a unei crestine autentice inainte de crestinism… Desi cu secole inainte de Cristos, ea,Abigail a carei istorie e relatata in 1 Samuel 25, ramane un model de femeie crestina pentru veci.
Abigail intruchipeaza idealul feminin – o adevarata DOAMNA, femeia din Prov 31: frumoasa, inteleapta, modesta,supusa si „emancipata” in acelasi timp( mai mult de-atat ce si-ar putea dori un barbat…) si toate astea in ciuda faptului ca avea un sot….nebun,mitocan…etc.

Este cu totul remarcabila aprecierea lui David vis-a-vis de initiativa si pledoaria perfecta a Abigailei( ar fi fost o avocata de mare succes ):

1Sa 25:32 David a zis Abigailei: „Binecuvintat sa fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astazi inaintea mea!
1Sa 25:33 Binecuvintata sa fie judecata ta, si binecuvintata sa fii tu, ca m-ai oprit in ziua aceasta sa vars singe, si mi-ai oprit mina!
1Sa 25:34 Dar viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit sa-ti fac rau, ca, daca nu te-ai fi grabit sa vii inaintea mea, n-ar mai fi ramas nimic din ce este al lui Nabal, pina la lumina zilei de miine.”
1Sa 25:35 Si David a luat din mina Abigailei ce-i adusese, si i-a zis: „Suie-te in pace acasa; vezi ca ti-am ascultat glasul, si te-am primit bine.”

Atat de mult i-a placut lui David aceasta femeie (nu doar frumoasa! ci si foarte inteleapta!) incat, dupa ce vorbise cu ea doar o data in viata (probabil cateva zeci de minute!) si o vazuse o singura data,a sfarsit prin a-i cere…mana. Dragoste la prima vedere? Un love-story biblic superb…

1Sa 25:39 David a aflat ca murise Nabal, si a zis: „Binecuvintat sa fie Domnul, ca mi-a aparat pricina in ocara pe care mi-a facut-o Nabal, si a impiedicat pe robul sau sa faca rau! Domnul a facut ca rautatea lui Nabal sa cada asupra capului lui.” David a trimis vorba Abigailei ca vrea s-o ia de nevasta.
1Sa 25:40 Slujitorii lui David au ajuns la Abigail la Carmel, si i-au vorbit asa: „David ne-a trimis la tine, ca sa te ia de nevasta.”
1Sa 25:41 Ea s-a sculat, s-a aruncat cu fata la pamint, si a zis: „Iata, roaba ta se socoteste ca o roaba, gata sa spele picioarele slujitorilor domnului meu.”
1Sa 25:42 Si indata Abigail a plecat, calare pe un magar, si insotita de cinci fete; a mers dupa solii lui David, si i-a fost nevasta.

Ea, o vaduva bogata, nu refuza cererea in casatorie a unui aparent „coate-goale” pe care il „vede” insa, prin credinta, omul dupa inima lui Dumnezeu (si dupa inima ei… ) si viitor rege ce-l prefigureaza pe Mesia – „fiul lui David”.

PARLAMENTUL EUROPEAN ADOPTĂ O REZOLUTIE PRIVIND „HOMOFOBIA”

Rezolutia subminează libertatea religioasă si urmăreste să impună „căsătoriile” homosexuale în toate statele membre
http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/parlamentul-european-adopt-o-rezolutie-privind-homofobia_3272.html#more-3272

Strasbourg, 18 ianuarie 2006 – PARLAMENTUL EUROPEAN a adoptat cu majoritate de voturi o rezolutie referitoare la homofobie. ĂŽn favoarea rezolutiei s-au numărat 468 de voturi, cu 149 Ă®mpotrivă si 41 de abtineri. Această rezolutie a fost introdusă Ă®n secret de grupurile Crestin (sic!) -Democratilor, Liberalilor, Socialistilor si Stângii Unite.

Rezolutia defineste homofobia ca fiind „teama iratională si aversiunea fată de homosexualitate si fată de homosexuali, lesbiene, bisexuali si transsexuali, pe baza unor prejudecăti, fiind similară cu rasismul, xenofobia, anti-semitismul si sexismul”, desi termenul în sine desemnează o teamă si o fobie iratională care pot fi tratate numai prin terapie de specialitate.

Rezolutia mentionează si „incitările la ură” fată de homosexuali, fără a defini termenul. Este important de remarcat că citarea pasajelor din Biblie care se referă la homosexualitate au condus deja la arestări si actiuni în justitie, tot în baza unei presupuse homofobii. Există temerea că în practică, orice opinie negativă la adresa homosexualitătii va fi catalogată ca „incitare la ură” si pedepsită ca atare. Din acest motiv, este îngrijorător faptul că rezolutia nu reafirmă libertatea religioasă, ci pare chiar să urmărească suprimarea acesteia (pentru cei care doresc să facă referire la Biblie).

Rezolutia afirmă că perechile homosexuale căsătorite sau înregistrate într-o tară membră a UE trebuie recunoscute si în tara de domiciliu. Practic, aceasta înseamnă că doi homosexuali români „căsătoriti” în Spania vor fi recunoscuti ca atare si în România. Totusi, în timpul dezbaterilor dinaintea votării, multi euro-parlamentari au arătat că drepturile părintesti constituie un aspect important pentru păstrarea familiilor homosexuale, cu ignorarea impactului pe care îl va avea noua rezolutie asupra familiei traditionale în statele membre.

Rezolutia a fost adoptată în ciuda lipsei de transparentă din timpul procedurilor dinaintea votării. Documentul nu a fost pus la dispozitia parlamentarilor pentru ca acestia să poată prezenta amendamente, iar textul a fost disponibil pe situl oficial al Parlamentului European abia în ajunul votării. (AlterMedia)

Document: European Parliament resolution on homophobia in Europe
http://www.europarl.eu.int/omk/sipade3?TYPE-DOC=TA&REF=P6-TA-2006-0018&MODE=SIP&L=EN&LSTDOC=N

Mai jos redau cateva comentarii la articol:

Marius :
January 24th, 2006 at 12:28 pm

Dupä dreptul homosexualilor de a avea relatii între ei, în intimitate, a urmat dreptul homosexualilor de a se afisa public, prin parade ale “mîndriei homosexuale”.
Acum urmeazä interzicerea dreptului celor care nu agreeazä homosexualitatea de a-si spune pärerile.

Pasul logic urmätor este legalizarea poligamiei si poliandriei. Neoficial acestea se practicä de multä lume, sînt chiar mai räspîndite decît homosexualitatea. Se pot aduce argumente despre discriminarea la care sînt supuse ibovnicele, care n-au aceleasi drepturi legale precum sotiile, ceea ce este o nedreptate.

Finalul logic este ca orice grup de “n” persoane, indiferent de sex si de proportia dintre sexe în cadrul grupului (de pildä: 3 bärbati + 2 femei), sä poatä sä înregistreze o “cäsätorie”.

Nu înteleg de ce persoanele care adoptä un mod de viatä “netraditional” tin cu tot dinadinsul sä se reglementeze prin lege felul lor de trai. Dar oare chiar vor asta respectivii, sau doar politicienii care n-au ce face inventeazä false probleme?

toni :
January 24th, 2006 at 2:52 pm

“Drepturi” pentru homosexuali poate sa insemne orice . Poate sa insemne ca nu mai ai voie sa afirmi ca homosexualitatea este o perversiune . Poate sa insemne ca elevii vor fi spalati pe creier la scoala ca homosexualitatea e ceva normal ( iar acest lucru pote fi contrazis si de stiinta , nu doar de religie ) . Poate sa insemne ca dreptul tau de a considera homosexualitate un pacat poate fi defiintat .

Poate sa insemne ca Biserica va fi obligata sa accepte preoti homosexuali , sa accepte acordarea Tainelor pentru homosexualii care refuza pocainta in prinvinta orientarii lor homosexuale . Deja un preot in Romania a fost amendat ca a criticat la predica un membru din cor de era homosexual .

E trist ca se incepe cu propaganda ca inainte de ‘89 . Atunci daca nu erai de acord cu directivele partidului erai “dusman al poporului” . Acum daca nu esti de acord cu aberatiile contemporane esti in ” traditia fascista-comunista de intoleranta” ( Interesanta sintagma . Cum ai ajuns la ea . Macar poti sa eplici ce inseamna . Poti sa o extinzi si cu alte calificative ? Ar fi amuzant ).

Un peste alta , “drepturile” homosexualilor sunt prezentate in mod gresit ca un gest umanitar fata de ei . “Drepturile” homosexualilor insemana si “obligatia” celorlalti de gandi altfel , de a actiona altfel decat ii indeamna constiinta , ceea ce pana la urma inseamna incalcarea drepturilor celorlalti . Asa ca e deplasat si fraudulos sa-i acuzi de intoleranta pe ceilalti .

Concluzia mea: esti tu bolnav(a)/anormal(a) daca spui ca homosexualii is anormali…
Mai bine „bolnav”(„homofob”) decat „democrat(european)”…

Crestinul fata cu nedreptatea

Alt moment incomparabil Ă®n opera lui Balzac. Acela cĂ®nd, Ă®n Colonelul Chabert, eroul renunţă la toate drepturile Ĺźi pretenĹŁiile sale Ă®n favoarea soĹŁiei Ĺźi nu-Ĺźi mai susĹŁine procesul din clipa Ă®n care-Ĺźi dă seama că e necorectă Ĺźi de rea credinţă. Il apucă aĹźa silă Ĺźi scĂ®rbă Ĺźi dispreĹŁ faţă de remăritată „contesă Fenaud” Ă®ncĂ®t nu se mai opune, nu mai luptă Ĺźi cedează totul. De scĂ®rbă, de silă. Tocmai pentru că Ĺźtie. Nu Ă®ncruciĹźează spada cu cine s-a dovedit a nu-i fi egal.
Corolarul I: nedreptatea, cĂ®nd îţi este făcută ĹŁie, ai dreptul – dacă-ĹŁi dai seama de prea marea josnicie a potrivnicului — să cedezi, cedarea Ă®n acest caz fiind palma cea mai cumplită. Nu te baĹŁi Ă®n duel cu omul care nu-i vrednic să-i verĹźi sĂ®ngele. Chinezii care-Ĺźi curmă viaĹŁa pe pragul Ă®mpilatorului spre a-l sorti oprobiului veĹźnic. Ĺži gestul colonelului Chabert care – Dumnezeu să mă ierte dacă hulesc – evocă tăcerea lui Hristos Ă®n faĹŁa Ĺźmecherilor hotărîţi să-l lichideze, potrivit sfatului dat de marele preot Caiafa, Ĺźi se fac, pasă-mi-te, că-l judecă.
Corolarul II: nedreptatea, cînd ţi (exprimarea poate părea greşită, dar nu e fiindcă orice nedreptate şi nouă ni se impune) se face nu ţie, ci altuia, trebuie denunţată, doborîtă, îndreptată. Aşa procedau cavalerii rătăcitori. Don Quijote.
lorga: ,,Ai dreptul să ierĹŁi numai ce s-a făcut Ă®n paguba ta.”
Omul, dacă raĹŁionează Ă®n calitate de creĹźtin Ĺźi vrea să se poarte conform cu doctrina creĹźtină, poate – Ĺźi trebuie – să nu ĹŁină seama de nedreptăţile săvĂ®rĹźite Ă®mpotrivă-i, de insultele ce i se aduc lui, ca individ. Dar dacă ocupă o funcĹŁie de răspundere ori se află Ă®n fruntea treburilor publice nu are dreptul să invoce principiul iertării spre a rămĂ®ne distant Ĺźi rece Ă®n faĹŁa răului Ĺźi a lăsa pe nevinovaĹŁi pradă ticăloĹźilor.
Eroarea tragică a lordului Halifax aceasta a fost, de a fi confundat două situaĹŁii distincte. Ĺži nu numai a lui, a numeroĹźilor zăpăciĹŁi care cred că „nu judeca” Ĺźi „cine-s eu să judec?” se referă Ĺźi la interesele comunităţii, ale omenirii. Acolo e altfel, invers: vigilenţă, apărarea binelui, păstorul e iubit de turmă pentru că o păzeĹźte Ĺźi-Ĺźi pune viaĹŁa pentru ea.
(Cînd nu poţi îndrepta nedreptatea îţi rămîne în orice caz soluţia demisiei de nu a intrării în mînăstire sau a sinuciderii. Cato din Utica şi Ian Pallach; budiştii din Indochina: aceştia orbi şi nerozi, dar cinstiţi şi logici cu ei înşişi.)

N Steindhardt – Jurnalul Fericirii
http://www.sfantamaria-dallas.org/Carti/Steindhardt,%20N%20-%20Jurnalul%20fericirii.rtf

Socrate Ĺźi Iisus Hristos (2)

Logic ar fi fost ca moartea lui Socrate-omul să poarte pecetea dezordinei, a sĂ®ngelui, a trădării Ĺźi a turbării; dar nu, a fost cum nu se poate mai senină Ĺźi demnă. A lui Hristos, dimpotrivă, poartă – Ă®ntreagă – pecetea tragediei, dezgustului Ĺźi ororii. Socrate moare calm, Ă®nconjurat de ucenici fideli Ĺźi atenĹŁi, care-i sorb cuvintele Ă®n vreme ce el -imperturbabil Ĺźi luminos – soarbe otrava nedureroasă oferită cu multă deferentă de temnicier. Părăsit Ĺźi trădat de ai săi, Hristos se zvĂ®rcoleĹźte pe cruce, chinuit de sete Ĺźi acoperit de batjocuri. Socrate moare ca un senior, Hristos ca un netrebnic, intre doi bandiĹŁi, pe un maidan. Socrate mulĹŁumeĹźte zeilor ca scapă de vicisitudinile lumii materiale, Hristos exclamă: „De ce m-ai părăsit?”
Deosebirea e totală Ă®ntre cele două morĹŁi, Ĺźi tocmai cea divină pare inferioară, tulbure. Adevărul este că-i nespus mai umană; cea a lui Socrate, Ă®n toată măreĹŁia ei, pare – prin contrast – literară, abstractă, supusă regiei, Ĺźi mai ales nerealistă. Socrate – cu bună credinţă Ĺźi izbĂ®ndind Ă®n bună parte – se ridică de la starea de om la cea de zeu, Hristos coboară nestingherit de scirnăvii pĂ®nă Ă®n straturile cele mai de jos ale condiĹŁiei umare.

N Steinhardt – Jurnalul Fericiri

Publilius Syrus MAXIME

Rabzi, nu învinuiesti, ceea ce nu se poate schimba.

Vai, cât de temut e acela care nu se teme de moarte!

Iubirea, la fel ca lacrima, se naste în ochi si din ochi se prelinge în piept.

Pentru înfrânti, ajutorul e bataie de joc.

Pacatuiesti îndoit când cauti sa intri în voia pacatosului.

Femeia cinstita, supunându-se barbatului, îl domina.

Cui i se îngaduie mai mult decât i se cuvine, vrea mai mult decât i se îngaduie.

Câstigul însotit cu dezonoarea trebuie numit paguba.

Uita-te bine la tot ce ai putea pierde.

Femeia sau iubeste, sau uraste; o a treia cale nu este.

Buna întelegere face trainice ajutoarele modeste.

Si vorba blânda are otrava ei.

În dragoste se înfrunta mereu suferinta si placerea.

Comiti tu însuti o nedreptate, când nu o pedepsesti.

Pe omul bun din interes trebuie sa-l numesti om rau.

Când se preface bun, atunci omul rau e în culmea rautatii.

E mai putin dezamagit cel refuzat pe loc.

Cea care doreste sa placa multora, doreste pacatul.

Nu e învins, ci învingator, acela care cedeaza din ale sale.

Trebuie sa fie lucru rar ceea ce vrei sa pretuiesti multa vreme.

Te-ai agita mai putin daca ai sti ce nu stii.

Nu e urâta urma ranii dobândite prin vitejie.

Totul e acru înainte de a se coace.

Crestinismul adevarat are pret scump

Daca proclam cu toata puterea mea si explic cât se poate de limpede fiecare parte a adevarului lui Dumnezeu, cu exceptia acelei mici parti pe care lumea si diavolul o ataca acum,nu îl marturisesc pe Cristos, indiferent cu cât îndrazneala L-as proclama. Unde batalia este în toi, acolo se dovedeste loialitatea luptatorului.Si chiar daca el sta neclintit în tot restul câmpului de batalie,daca se eschiveaza aici, aceasta nu înseamna decât nestatornicie si dezonoare. MARTIN LUTHER

Într-o epoca a relativismului, practicarea adevarului, atunci când trebuie platit un pret pentru el, este singurul mod de a face lumea sa ia în serios declaratiile noastre referitoare la adevar.
Prea adesea singura antiteza pe care am prezentat-o lumii si copiilor nostri a fost sa vorbim despre sfintenie sau sa vorbim despre dragoste, în loc sa practicam împreuna sfintenia si dragostea ca adevar, în antiteza cu ceea ce e fals în teologie, în Biserica si în cultura contemporana.
FRANCIS SCHAEFFER, TRILOGIA, APENDICE C Practica adevarului

Chiar dacă…

ImitaĹŁiunea lui Cristos
Cartea III: Despre mîngîierea lăuntrică Capitolul LIX

ÎN DUMNEZEU SINGUR SE CADE SĂ NE PUNEM ÎNTREAGA NĂDEJDE ŞI CREDINŢĂ

1. Doamne, în cine să mă încred pe acest pămînt? Din tot ceea ce se vede în jurul meu, unde să-mi caut mîngîierea? Doar în tine, Doamne, Dumnezeul meu, a cărui milostivire este nesfîrşită. Mi-a fost vreodată bine departe de tine? Mi-a fost vreodată rău avîndu-te alături? Mai bine sărac pentru tine, decît bogat fără tine. Mai bine pribeag pe pămînt împreună cu tine, decît, fără tine, stăpîn sus în ceruri. Unde eşti Tu, acolo e şi cerul; moartea şi iadul sînt acolo unde Tu nu eşti. Tu eşti dorul sufletului meu, de aceea n-am cum să nu suspin, să nu plîng şi să nu mă tîngui. În nimeni nu mă pot încrede cu totul, nimeni nu-mi poate dărui oblăduire de nădejde, în afară de tine, Doamne, Dumnezeul meu. Tu eşti reazemul, încrederea şi mîngîierea mea, Tu nu vei înşela încrederea mea niciodată.

2. Fiecare caută ale sale (Fil 2, 31); singur Tu nu vrei altceva decĂ®t mĂ®ntuirea Ĺźi propăşirea mea pe calea binelui, pe toate Ă®ntorcĂ®ndu-le spre bine pentru aceasta. Chiar dacă mă treci prin ispite Ĺźi potrivnicii, toate le rĂ®nduieĹźti cu rost, spre folosul meu, aĹźa cum, Ă®n mii Ĺźi mii de feluri, Ĺźtii să-i Ă®ncerci pe cei la care ĹŁii. Prin asemenea Ă®ncercări – la fel ca Ĺźi cĂ®nd m-ai copleĹźi cu clipe de cerească alinare – se cuvine să te laud Ĺźi să te iubesc Ă®n aceeaĹźi măsură.

3. ĂŽn tine, Doamne, Dumnezeul meu, Ă®mi pun aĹźadar toată nădejdea Ĺźi Ă®n tine Ă®mi caut scăparea; ĹŁie îţi Ă®ncredinĹŁez toate amărăciunile Ĺźi Ă®ncercările mele: tot ceea ce văd Ă®n jurul meu, Ă®n afara ta, mi se arată Ĺźubred Ĺźi nestatornic. Nu mă vor pricopsi nici mulĹŁimea prietenilor, nici mĂ®na de ajutor a cunoscuĹŁilor puternici, nici sfătuitorii Ă®nĹŁelepĹŁi: nici unii dintre aceĹźtia n-au fost de vreo ispravă, după cum nici cărĹŁile Ă®nvăţaĹŁilor nu pot da mĂ®ngĂ®iere, după cum nici o nestemată nu poate scăpa din robie, după cum nici cel mai neĹźtiut Ĺźi tainic ungher nu poate da siguranţă, – dacă tu, Doamne, nu te afli alături, spre a dărui oblăduire, Ă®mbărbătare, alinare, Ă®nvăţătură Ĺźi reazem de nădejde.

4. Căci tot ceea ce, la prima vedere, ar părea să asigure pacea şi fericirea în afara ta, nu-i altceva decît o nălucire, întrucît nu poate dărui bucurie adevărată. Tu singur eşti rostul ultim al tuturor cuvîntărilor: a nădăjdui în tine este, mai presus de toate, mîngîierea tuturor celor care îţi slujesc. Privirile mele rămîn aţintite către tine, Doamne; în tine mă încred, Dumnezeul meu, Părinte al milostivirilor; binecuvîntează şi sfinţeşte, te rog, sufletul meu, cu roua binecuvîntării cereşti, ca să poată deveni scaunul slavei tale veşnice, sălaşul sfinţeniei tale, şi nimic în el să nu jignească ochiul tău regesc. După mulţimea bunătăţilor tale şi după belşugul milostivirilor tale, priveşte spre mine (Ps 68, 17) şi ascultă rugăciunea sărmanului tău slujitor, surghiunit în mohorîtul ţinut al umbrelor şi al morţii. Ocroteşte şi păstrează sufletul nevrednicului tău slujitor printre atîtea primejdii şi printre ananghiile acestei vieţi, repede întoarse în stricăciune; sub oblăduirea harului tău, îndreaptă paşii mei pe calea păcii, spre patria luminii nestinse. Amin.
http://www.ercis.ro/biblioteca/im.asp?cap=3_59

Habakkuk 3:17-19
17 Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, vita nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi cîmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, 18 eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele! 19 Domnul Dumnezeul este tăria mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor, şi mă face să merg pe înăltimile mele. -Către mai marele cîntăretilor. De cîntat cu instrumente cu coarde.

Dupa homosexualitate…poligamia?

Poligamia bate la uĹźa Europei, Ĺźi nu numai – 14.01.2006, Moscova (Catholica)
http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=11398

„Moda” poligamiei prinde Ă®n Ă®ntreaga lume. ĂŽntr-un interviu acordat unui post rus de radio, Ramzan Kadyrov, a propus legalizarea poligamiei ca urmare a războiului. După asasinarea tatălui său, preĹźedintele Ceceniei, la 9 mai 2004, Kadyrov a devenit lider al miliĹŁiei Ĺźi deputat prim ministru pentru Cecenia, informează situl LifeSiteNews.com.

„Poligamia este necesară pentru Cecenia, pentru că suntem Ă®n război. Avem mai multe femei decât bărbaĹŁi”, a spus pro-moscovitul Kadyrov pentru radio Ekho Moskvy. ĂŽn răspuns la această sugestie, Vladimir Zhirinovsky, purtător de cuvânt al Dumei de Stat, a spus că ideea introducerii poligamiei Ă®n Cecenia este „absolut potrivită”, mai mult, propunând răspândirea ei Ă®n Ă®ntreaga Rusie. „Trebuie să primim această idee Ĺźi să o răspândim Ă®n Ă®ntreaga Rusie, deoarece avem zece milioane de femei singure.” Zhiriniovsky a mai spus că este necesar „să se permită Ă®nregistrarea celei de-a doua Ĺźi de-a treia căsătorii, fără dizolvarea primei. Cu siguranţă vom introduce un astfel de amendament Ă®n codul familiei Ĺźi Ă®n constituĹŁia rusă Ă®n timpul sesiunii de primăvară a parlamentului.”

MulĹŁi comentatori avertizează despre efectele asupra femeilor a „islamizării” Europei. Deja Ă®n unele ţări ale Uniunii Europene, protecĹŁia tradiĹŁională a femeilor Ĺźi familiilor este subminată de cererile populaĹŁiilor musulmane Ă®n creĹźtere de adoptare a aspectelor legii Sharia, inclusiv a poligamiei. ĂŽn noiembrie 2005, DirecĹŁia pentru Imigrare a Norvegiei raporta că deĹźi este ilegală, poligamia devine tot mai răspândită n ĹŁară. Rapoarte similare vin din FranĹŁa Ĺźi Olanda, unde poligamia se practică Ă®n ciuda problemelor create de musulmani. Ieri, guvernul canadian liberal a anunĹŁat că Departamentul Federal de JustiĹŁie al Canadei a recomandat legalizarea poligamiei.

Frumuseti din Biblie (1)

Exista in Scripturile sfinte pasaje de un remarcabil umor…sfant si cu invatatura…
Redau mai jos unul… de a carui nuanta umoristica simpatica m-am prins de foarte curand…

Judecatori 13:21 Îngerul Domnului nu S-a mai arătat lui Manoah şi nevestei lui. Atunci Manoah a înţeles că este Îngerul Domnului,

22 Ĺźi a zis nevestei sale: „Vom muri, căci am văzut pe Dumnezeu.”

23 Nevasta sa i-a răspuns: „Dacă ar fi vrut Domnul să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea de tot Ĺźi darul de mâncare, nu ne-ar fi arătat toate acestea, Ĺźi nu ne-ar fi făcut să auzim acum asemenea lucruri”.

Barbatul „cazut” in „extaz” rationeaza :
1. A avut loc o minune
2. L-am vazut pe Dumnezeu
3. cine vede pe Dumnezeu moare

concluzia: vom muri

Femeia lui, revine la realitate mai rapid si rationeaza mai bine ca el:
1. a avut loc o minune
2. mi s-a reconfirmat fagaduinta ca voi naste(desi eram stearpa!)
3. desi barbatu-meu zice ca murim pentru ca L-am fi vazut pe Dumnezeu… n-avem cum muri pentru ca tocmai solul lui Dumnezeu ne-a zis ca o sa avem un prunc…

Deci: barbate…vino-ti in fire ,dragule… Vei fi tata, nu vei muri…calmeaza-te…

ps: iaca… o femeie (in genere mai „sentimentala”) aici e mai rationala ca un barbat… sentimental

Criminali "legali"…

Un spital din Elveţia practică sinuciderea asistată 04.01.2006, Lausanne (Catholica)
http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=11359

Spitalul Universitar din Lausanne a decis să permită sinucideri asistate Ă®ncepând cu data de 1 ianuarie acest an, iar acum alte spitale de marcă din ElveĹŁia discută despre acceptarea acestei proceduri, a informat organizaĹŁia „Medici pentru viaţă” Ă®ntr-un comunicat dat publicităţii acum două zile. DeĹźi legislaĹŁia elveĹŁiană nu permite medicilor să îşi ucidă pacienĹŁii, practica eutanasiei a fost treptat extinsă de la grupuri private de medici la sistemul public de sănătate.

Date fiind dezbaterile similare din Africa de Sud, „Medicii pentru viaţă” Ă®ndeamnă guvernul sud-african Ĺźi autorităţile din domeniul sănătăţii să apere valoarea vieĹŁii Ĺźi să menĹŁină eutanasia ilegală. OrganizaĹŁia cere tuturor instituĹŁiilor medicale să pregătească personal care Ă®mbunătăţească tratamentele paleative Ĺźi tratarea depresiilor. ĂŽn Olanda eutanasia se practică din 1973. IniĹŁial legea olandeză cerea ca eutanasia să se limiteze la pacienĹŁii pe moarte, ori foarte bolnavi. Dar cazuistica s-a modificat treptat, se spune Ă®n comunicatul de presă. Drept urmare, medicii olandezi pot acum să ucidă Ă®n mod legal orice persoană pe moarte, cu boală cronică, cu handicap sau cu depresie. Mai mult, studii repetate ale guvernului olandez arată că medicii ucid tot mai mulĹŁi pacienĹŁi la cererea rudelor. Astfel că Ĺźi copiii sunt eutanasiaĹŁi: aproximativ 8% dintre decesele la copiii olandezi se datorează injecĹŁiilor letale, informa Ă®n 1997 un raport al publicaĹŁiei medicale britanice „The Lancet”. Dintre medicii olandezi participanĹŁi la un sondaj, 31% au declarat că au eutanasiat bebeluĹźi.