Ce ai primit de Crăciun?

Un om povestea odată ce i s-a Ă®ntâmplat Ă®n ajunul Crăciunului pe când era băiat. Au ascultat cu toĹŁii povestea naĹźterii lui Isus, iar apoi au deschis cadourile Ĺźi s-au bucurat de ele. Tatăl le-a cerut copiilor să facă liniĹźte Ĺźi le-a spus: „Dintre toate cadourile pe care le-aĹŁi primit, vreau să vă alegeĹŁi fiecare câte unul care vă place cel mai mult Ĺźi să Ă®l puneĹŁi Ă®n faĹŁa voastră.” După ce copiii au făcut aĹźa cum li s-a spus, tatăl a continuat: „Acum vreau ca fiecare dintre voi să vă gândiĹŁi la cineva pe care Ă®l cunoaĹźteĹŁi, care este mai puĹŁin norocos decât voi, care nu primeĹźte cadouri ca voi, iar mâine le vom Ă®mpacheta Ĺźi le vom trimite acestora.” Omul spunea că nu poate uita Crăciunurile din copilărie. Atunci a Ă®nvăţat că Ă®n centrul Crăciunului este gestul lui Dumnezeu care a dat omenirii ce avea mai bun: pe Fiul său. Un gest pe care suntem chemaĹŁi să Ă®l repetăm, nu doar de Crăciun ci Ă®n fiecare zi a anului. Cadoul prin excelenţă pe care un creĹźtin poate să Ă®l dea Ă®n adevăratul spirit al Crăciunului este tocmai iubirea lui Cristos.

Ce ai primit de Crăciun?
NaĹźterea Domnului nostru Isus Cristos, 25 decembrie 2005
Lectura: Matei 2,1-12
pr. Anthony M. Coniaris

SCRISOARE DE AVERTISMENT PENTRU ISUS

SCRISOARE DE AVERTISMENT PENTRU ISUS
traducere Ĺźi adaptare Cristina Grigore

Dragă Pruncule Isus,
acum când te naşti din nou pe pământ,
vreau să te avertizez:

Să nu te naşti în Europa creştină:
te-ar aşeza singur în faţa televizorului
îndopându-te de floricele de porumb şi dulciuri
şi te-ar educa să fii competitiv,
un om al puterii Ĺźi al succesului,
Ĺźi să fii un „lup” pentru ceilalĹŁi copii –
poate chiar africani, latino-americani sau asiatici.
Tu care eĹźti Mielul smerit al slujirii.

Să nu te naşti în creştina Americă de Nord:
te-ar învăţa că eşti superior altor copii,
că timpul înseamnă bani,
că totul poate fi redus la afaceri, chiar şi natura,
că fiecare om „are un preĹŁ”
şi toţi pot fi cumpăraţi sau corupţi;
şi te-ar instrui să lansezi rachete şi să stabileşti embargouri
care reduc din mâncarea şi medicamentele altor copii.
Tu care eşti Principele păcii.

Evită Africa:
ţi s-ar putea întâmpla să te naşti cu SIDA
şi să mori încă de nou-născut,
sau să ajungi refugiat într-o ţară care nu e a ta
pentru a scăpa de noile ucideri de prunci nevinovaţi.
Tu care eşti Stăpânul vieţii.

Evită America Latină:
ai putea ajunge un copil al străzii sau te-ar putea exploata
pentru a tăia trestia de zahăr sau pentru a culege cafea şi cacao
pentru copii din nordul lumii,
fără să poţi mânca vreodată măcar o tabletă de ciocolată.
Tu care eşti Stăpânul creaţiei.

Să eviţi şi Asia:
te-ar trimite „la stăpân” ca să lucrezi paisprezece ore pe zi
făcând covoare sau încălţăminte, mingi şi jucării
pe care le vor primi Ă®n dar… de Crăciun… copii din nordul lumii,
iar tu ai umbla desculţ şi ai juca fotbal cu mingi din hârtie sau din zdrenţe.
Tu care eşti Stăpânul universului.

Dar mai ales să nu te naĹźti… din nou Ă®n Palestina:
unii ţi-ar pune o puşcă în mână, alţii o piatră,
Ĺźi te-ar Ă®nvăţa să-i urăşti pe fraĹŁii tăi… fii ai aceluiaĹźi Părinte:
evrei, musulmani Ĺźi creĹźtini.
Tu care ai fost trimis în lume de către Tatăl
pentru a ne oferi în dar iubirea sa milostivă.

Dragă Pruncule Isus, dacă mă gândesc bine,
ar trebui să te naşti tocmai în aceste locuri,
dar nu în inimile copiilor
şi ale ţărilor mici şi slabe:
Acolo eĹźti deja!!!

Ci în inimile celor mari
Ĺźi ale ţărilor „mari Ĺźi puternice”,
pentru ca aĹźa cum tu, un Dumnezeu puternic,
te-ai născut prunc plăpând şi lipsit de putere,
să renască şi ei:
mici, nevinovaĹŁi Ĺźi Ă®n sfârĹźit… slabi.

http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2004_07_11

"Reinventarea" crestinismului

„Bunăoară, atunci cĂ®nd l-am Ă®ntrebat ce se va alege de creĹźtinism Ă®ntr-o lume care vrea să se lepede de el sub toate formele instituĹŁionale Ĺźi care nici de numele lui nu mai vrea să audă – vedeĹŁi, de pildă, ce s-a Ă®ntĂ®mplat cu ConstituĹŁia Europeană. Părintele Scrima mi-a răspuns Ă®n două feluri. ĂŽntĂ®i mi-a atras atenĹŁia că soarta creĹźtinismului nu stă pe umerii mei Ĺźi că Ă®ngrijorarea mea de dispariĹŁia lui stă mai bine Ă®ntre grijile lui Dumnezeu decĂ®t Ă®ntr-ale mele; ceea ce era un mod ironic de a-mi spune că nu trebuie să mă ocup de lucrurile importante cu importanĹŁa pe care mi-o acord mie Ă®nsumi. Apoi mi-a spus că, prin retragerea suportului său instituĹŁional, cultural Ĺźi sociologic, creĹźtinismul este obligat acum să Ă®nveĹŁe o lecĹŁie dureroasă Ĺźi salvatoare, Ă®n acelaĹźi timp, aceea că identificarea sa cu formele istorice Ă®n care odinioară el Ĺźi-a atins o strălucire pe care toĹŁi o putem admira Ă®n operele culturale, instituĹŁionale Ĺźi artistice, pe care le-a lăsat ori le-a inspirat, a fost incompletă, pentru că deja s-a dovedit a fi trecătoare. Ceea ce se Ă®ntĂ®mplă acum cu creĹźtinismul – spunea părintele Scrima, Ĺźi asta mi se pare profetic – este că va trebui fie să se autofalsifice Ă®n compătimirea că nu mai este ce a fost (calea resentimentului), fie să-Ĺźi reinventeze definiĹŁia, făcĂ®nd abstracĹŁie de formele sale istorice deja cunoscute: creĹźtinii trebuiau să se retragă din nou Ă®n catacombe, pentru a relua potenĹŁat Ĺźi Ă®ntr-un alt fel experienĹŁa pe care primii lor strămoĹźi au cunoscut-o illo tempore, atunci cĂ®nd nu aveau biserici puternice Ĺźi instituĹŁiile statului de partea lor, atunci cĂ®nd au reuĹźit să facă din slăbiciunea creĹźtinismului primitiv forĹŁa prin care el a creat mai apoi Europa Ĺźi, Ă®n sens larg, toată lumea modernă.” H.R. PATAPIEVICI
http://www.algoritma.ro/dilema/100/HRPATAPI.htm

Ingerul "rau"

Noi suntem Ă®nclinaĹŁi Ă®n mod natural – Ĺźi educaĹŁi Ă®n mod iresponsabil – să credem că, pentru chiverniseala destinului nostru, nu ne sunt trebuincioase decât Ă®mprejurări favorabile, bunătăţi, răsfăţuri Ĺźi noroace. Nimeni nu se roagă să capete vreo Ă®ncercare aspră, vreo năpastă, vreun eĹźec. Ĺži nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul Ă®ngerului, consacrat, Ă®ndeobĹźte, ca un produs de cofetărie. ĂŽngerul ca pedagog drastic, dispus, la nevoie, să inducă dezastrul, nu intră Ă®n iconografia noastră mentală, deĹźi e unul din cele mai caracteristice portrete ale sale. Preferăm varianta mămoasă, infantilizantă a unei creaturi care are ca sarcină zilnică să ne scutească de necazuri. Scripturile nu promit nicăieri aĹźa ceva. (Andrei PleĹźu – Despre Ă®ngeri)

Libertatea deplina

Libertatea deplina va veni abia atunci cand omului ii va fi absolut egal daca traieste sau daca nu traieste.
Dostoievski

^{Filipeni 1:20} Mă aştept şi nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de ruşine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăzneală în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea.

²¹ Căci pentru mine a trăi este Hristos Ĺźi a muri este un câştig.

²² Dar dacă trebuie să mai trăiesc Ă®n trup, face să trăiesc; Ĺźi nu Ĺźtiu ce trebuie să aleg.