Pro(-)scris old

aprilie 28, 2007

FOARTE IMPORTANT:Document comun privind recunoasterea reciproca a Botezului

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 5:11 pm
Tags:

Maine, 29 aprilie a.c., la Magdeburg – Germania, cardinalul Karl Lehman, episcop de Mainz si presedinte al Conferintei Episcopale Germane, episcopul luteran Wolfgang Huber si reprezentanti ai altor 11 confesiuni crestine din Germania vor adopta un document teologic comun despre recunoasterea reciproca a Botezului, informeaza Radio Vatican. Initiativa de a adopta un Document comun despre Botez este atribuita cardinalului german Walter Kasper, presedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unitatii Crestinilor, Documentul de recunoastere reciproca a Botezului fiind rodul activitatii de trei ani ai unei Comisii Mixte. ‘In pofida diferentelor despre intelegerea Bisericii, exista intre noi un acord fundamental in privinta Botezului. De aceea, noi recunoastem ca implinire a botezului orice act de scufundare sau de turnare a apei realizat dupa misiunea lui Iisus, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, si ne bucuram pentru orice persoana care se boteaza. Botezul realizat astfel este unic si nu poate fi repetat’, se arata in Documentul comun. Intre comunitatile semnatare figureaza Biserica Ortodoxa Etiopiana, Comunitatea de Lucru a Parohiilor Anglicane Episcopaliene, Biserica Ortodoxa Armeana Apostolica, Biserica Comunitatilor foste reformate din Saxonia de Jos, Unitatea Fratilor Evanghelici de Confesiune Augustana, Comunitatea Fraterna ‘Herrnhutter’, Biserica Metodista, Biserica Catolica Crestina, Biserica Ortodoxa si Biserica Luterana Independenta. http://radio.trinitas.ro/?stire=2007042805

Botezul va fi recunoscut între creştinii din Germania 27.04.2007, Germania (Catholica)

Într-o ştire de astăzi, citând agenţia KNA, Radio Vatican anunţă de despre un nou pas decisiv spre recunoaşterea reciprocă a botezului celebrat în comunităţi aparţinând altor confesiuni creştine: duminică, 29 aprilie, la Magdeburg, în Germania, Cardinalul Karl Lehman, Episcop de Mainz şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Germane, Episcopul luteran Wolfgang Huber şi reprezentanţi ai altor unsprezece confesiuni creştine din Germania vor adopta un document teologic comun despre recunoaşterea reciprocă a Botezului.

Până acum, Ă®n Germania botezurile nu au avut o recunoaĹźtere reciprocă decât Ă®n cazul unor convenĹŁii stabilite Ă®ntre Diecezele catolice Ĺźi comunităţile evanghelice regionale. IniĹŁiativa de a adopta un document comun despre botez este atribuită Cardinalului german Walter Kasper, actualul preĹźedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii CreĹźtinilor. Documentul de recunoaĹźtere reciprocă a botezului este rodul activităţii de trei ani ai unei comisii mixte. „ĂŽn pofida diferenĹŁelor privind modul de Ă®nĹŁelegere a Bisericii, există Ă®ntre noi un acord fundamental Ă®n privinĹŁa Botezului. De aceea noi recunoaĹźtem ca Ă®mplinire a botezului orice act de scufundare sau de turnare a apei realizat după misiunea lui Isus, Ă®n numele Tatălui Ĺźi al Fiului Ĺźi al Sfântului Duh, Ĺźi ne bucurăm pentru orice persoană care se botează. Botezul realizat astfel este unic Ĺźi nu poate fi repetat”, se Ă®ncheie documentul comun, ce va fi semnat, printre alĹŁii, de reprezentanĹŁi ai Bisericii Catolice, ai Bisericii Evanghelice Ĺźi ai Bisericii Ortodoxe.

ĂŽntre comunităţile semnatare figurează Ĺźi Biserica Ortodoxă Etiopiană, Comunitatea de Lucru a Parohiilor Anglicane Episcopaliene, Biserica Ortodoxă Armeană Apostolică, Biserica Comunităţilor foste reformate din Saxonia de Jos, Unitatea FraĹŁilor Evanghelici de Confesiune Augustană, Comunitatea Fraternă „Herrnhutter”, Biserica Metodistă, Biserica Catolică CreĹźtină, Biserica Ortodoxă Ĺźi Biserica Luterană Independentă. ImportanĹŁa recunoaĹźterii reciproce a Botezului cunoaĹźte o urgenţă deosebită Ă®n acele ţări unde sunt prezente mai multe confesiuni creĹźtine. ĂŽn prezent, Biserica Catolică de ambele rituri din România recunoaĹźte deja botezul primit de o persoană Ă®n Biserica Ortodoxă Ĺźi Ă®n eventualitatea unei căsătorii mixte nu procedează la repetarea botezului.

Comentariul meu:

Asa cum anticipam si in alte postari, globalizarea economica si politica este acompaniata de globalizarea religioasa. Desi mult mai dificila decat primele, globalizarea religiilor cu scopul instaurarii armoniei universale si a unei religii mondiale, cu un parlament al religiilor dupa modelul ONU, religia unica in spiritul New Age face asadar pasi semnificativi, chiar uriasi.
Daca bisericile mai sus amintite isi recunosc reciproc valabilitatea botezului in ciuda faptului ca teoretic si la nivel popular se privesc reciproc drept eretici/apostaziati, lucrurile devin foarte serioase.
Foarte relevant mi se pare faputl ca se recunosc drept valide ambele!!! forme de botez – atat prin scufundare cat si prin turnare! Si poate si mai fenomenal este observatia : „Botezul realizat astfel este unic si nu poate fi repetat” !!!
Cu alte cuvinte daca o biserica crestina vrea sa reboteze pe cineva care a fost botezat deja ca prunc acest fapt este imposibil, botezul neputand fi repetat!!!
Cat mai este pana la implinirea profetiilor apocaliptice ? Dumnezeu stie cat, dar mult nu pare sa mai fie…

Arheolog relatează descoperirea celui mai vechi text biblic

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 3:28 pm
Tags: ,

Mar 8, 2007, by Brent Thompson

(…) Apoi Barkay a descris pentru audienĹŁa sa cum, Ă®n 1979, un grup de copii de 12 ani dintr-un club de arheologie din Tel Aviv au venit la sit. Barkay a gândit că copiii erau „pisălogi”. Unul Ă®n particular, pe nume Nathan, Ă®ntotdeauna „mă trăgea de tricou Ĺźi Ă®mi punea Ă®ntrebări năucite”, spunea Barkay.

Barkay l-a pus pe Nathan la o sarcină depărată, neimportantă: curăţarea unui peşteri de cavou antic pentru a o pregătii să fie fotografiată. Nathan a mers într-acolo cu un ciocan şi „şi-a exprimat frustrarea prin a lovii cu ciocanul în podeaua cavoului”. Barkay îşi aminteşte cum a fost destul de perturbat când tânărul Nathan, care nu fusese la sarcina lui de prea multă vreme, îl trăgea de tricou ca să-i spună arheologului că ciocanul a trecut prin podeaua cavoului şi că era ceva dedesubt.

În urma inspecţiei, Barkay a realizat că ceea ce a gândit el a fi podeaua camerei era, de fapt, tavanul unei alte încăperi antice de dedesubt. Nathan a deschis o cameră unde Barkay avea să facă cea mă renumită descoperire a sa.

Dedesubt era un cavou ce conţinea o cantitate mare de vase intacte ce datau din secolele 5, 6 şi 7 î. Hr., spunea Barkay. Multe au supravieţuit cuceririi Ierusalimului de către Nebucadneţar din 586 î. Hr. Oalele glazurate, bijuteriile de aur, argint, pietre semi-preţioase şi mărgele au dat toate evidenţa unei populaţii înfloritoare. Monedele de argint făcute în Grecia au arata că evreii erau parte a unei reţele de comerţ internaţional.

Acela a fost momentul când descoperirea „foarte importantă” a venit la lumină. În cadrul lecturii sale pe 5 februarie de la campusul principal de la Southwestern din Fort Worth, Texas, Barkay a proiectat o fotografie a unui cilindru mic, murdar pe care l-a descris drept „mărimea unui muc de ţigară”. Era o amuletă desemnată să fie purtată pe un braţ sau pe frunte în ascultare literală faţă de Deuteronom 6:8, un precursor antic a ceea ce se cunoaşte astăzi drept filacteriile.

„În interiorul [amuletei] am găsit un sul mic, argintiu, care ne-a luat trei ani ca să-l despăturăm”, a spus Barkay. „Sulul oferea 19 linii de scris minuscul … Ă®n scrierea ebraică antică”.

Stratigrafia i-a permis lui Barkay să dateze sulurile de argint spre secolul 7 î. Hr., spre vremea Regelui Iosia. El a spus că sulurile îi infirmă pe cercetătorii care pretind că cărţile Pentateuhului au fost scrise mai târziu.

Scrierea include trei repetiĹŁii de litere antice evreieĹźti care sunt transliterate YHWH. „Acesta este numele privat, impronunĹŁabil al lui Dumnezeu, care este adesea pronunĹŁat Ă®n Vest drept „‚Jehowah’”, a spus Barkay.

Experţii în limbile semitice antice au arătat că micile suluri conţineau cel mai timpuriu exemplu scris al binecuvântării Aaroniene înregistrată în Numeri 6:24-26: „Domnul să te binecuvinteze, şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine, şi să se îndure de tine! Domnul să-şi înalţe Faţa peste tine, şi să-ţi dea pacea”.

„Acest text pre-datează cele mai timpurii Suluri de la Marea Moartă cu patru secole”, a spus Barkay în referire la importanţa sulurilor de argint. „Ele sunt cele mai vechi versete biblice identificate în lume”.

Rugaciune de lasare Ă®n voia lui Dumnezeu

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 2:07 pm
Tags:

Doamne, nu stiu ce sa-Ti cer.
Tu singur, stii de ce am eu nevoie.
Tu ma iubesti mai mult decât ma iubesc eu însumi.
Da-mi mie, robului Tau,
sa vad ceea ce nu pot sa cer pentru mine însumi.
Nu îndraznesc sa cer nici crucea, nici mângâierea.
Eu doar stau înaintea Ta.
Inima mea îti este deschisa.
Tu stii mai bine ce-mi este de folos.
Tu vezi si lucrezi totul dupa mare mila Ta:
loveste-ma si vindeca-ma,
doboara-ma si ridica-ma.
Cinstesc voia Ta si tac înaintea Ta,
a sfintei Tale vointe
si a hotarârilor Tale de nepatruns.
Tie ma darui în întregime.
ĂŽn mine nu am nici vointa, nici dorinta,
în afara de dorinta de a împlini voia Ta.
ĂŽnvata-ma sa ma rog.
Roaga-Te Tu Însuti în mine.

Mitropolitul Filaret al Moscovei (Ă®nceputul veacului al XIX-lea – 1867, Rusia) traducere: Dan Verona

Filaret, Metropolitan of Moscow (26 December 1782 – 1 December 1867), was the most influential figure in the Russian Orthodox Church for more than 40 years, from 1821 to 1867.He was a prominent figure in preparing a Russian translation of the Bible, and wrote many volumes of theological and historical works collectively known as the Filaretica.Filaret also wrote spiritual poems from an early age; his poetical correspondence with Pushkin is well known.

Rugaciune

Jan Twardowski(n. 1920, Polonia)traducere: Dan Verona

Doamne,
ĂŽti multumesc pur si simplu
pentru ca existi,
pentru ca esti mai mare decât capul nostru – prea logic,
pentru ca esti mai subtil decât inima noastra – prea nervoasa,
pentru ca esti atât de aproape si atât de departe si în toate – altul,
pentru ca ai fost zamislit si esti înca necunoscut,
pentru ca fugind departe de Tine – noi fugim înspre Tine,
pentru ca nu facem nimic pentru Tine, ci facem totul prin Tine,
pentru ca lucrul pe care nu-l putem apuca nu este iluzie.

ĂŽti multumesc, Doamne, ca esti tacut.

Numai noi – eruditii analfabeti –
fara încetare palavragim.

Jan Jakub Twardowski (June 1, 1915 – January 18, 2006) was a famous Polish poet, but, as he said of himself, he was a priest (of the Catholic Church) first of all. He was a chief Polish representative of contemporary religious lyrics. He wrote short, simple poems, humorous, sometimes with colloquialisms. He joins observation of nature with philosophical reflexion.

Twardowski received many awards and medals for his output.

Probleme Baptiste

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 1:14 pm
Tags:

http://www.voxdeibaptist.com/editorial_apr07.htm

Nostra Aetate

ĂŽn Zilele Noastre

Probleme Baptiste

de Caius Obeada

La aceasta adresa se poate lectura un interesant editorial dintr-o publicatie online baptista despre problemele actuale din cadrul baptismului romanesc ( de fapt intregul numar al revistei pe aprilie 2007 pare dedicat luptelor interbaptiste). Pare doar o trecere in revista oficiala si „machiata” a unor framantari serioase cu care se confrunta baptistii romani. Limbajul atent ales, prin diplomatia exprimarii denota criza serioasa cu care si aceasta biserica are de furca „gratie” libertatilor democratiei . Dincolo de formularile pioase se poate intrevedea taifunul care ameninta sa scufunde ceva din reputatia baptismului pocait… Cateva subiecte atinse:

Masa Rotundă şi atacul la persoana fratelui Ţon

Deconspirarea pastorilor Ĺźi a celor care au colaborat cu securitatea

Plagiatul fratelui Paul NegruĹŁ

Atacurile conducerii Cultului Baptist

Salariile pastorale susĹŁinute de stat

Uniunea Baptistă la răscruce

Din perspectiva unui atent observator al fenomenului religios, este interesant de urmarit paralelismul crizelor din diversele ramuri si ramurele ale crestinismului romanesc. Mai toate bisericile romanesti incepand cu cea majoritara pana la cele mai mici se confrunta cu aproximativ acelasi gen de crize: razboi deschis si tentative de lovituri de „palat” in virtutea razboiului liberalism/conservatorism, cutremurul anticipat prin deconspirarea pastorilor colaboratori ai securitatii, relatia stat-biserica, traznai ale unor lideri marcanti care ies la iveala si „smintesc” biserica….

aprilie 27, 2007

Codex Sinaiticus, 'asamblat' pe Internet

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 11:50 pm
Tags:

‘Codex Sinaiticus’, cel mai vechi codice biblic cunoscut din lume, adus din Egipt de catre savantul german Konstantin von Tischendorf, originar din Leipzig, in secolul al XIX-lea si apoi dispersat in patru colturi ale lumii (Leipzig, Londra, Sankt Petersburg si Manastirea ‘Sf. Ecaterina’ din Egipt), va fi asamblat pe Internet, in sensul ca proiectul prevede convertirea in format digital si prezentarea pe Internet a aproximativ 400 de pagini, informeaza cotidianul ‘Ziua’. ‘Codex Sinaiticus’ a fost scris intre anii 330 – 350 d.Hr. de catre calugarii Manastirii ‘Sf. Ecaterina’ de pe Muntele Sinai, in Egipt. Din cele 400 de pagini, 43 sunt depozitate din anul 1844 la biblioteca universitara din Leipzig; orasul Sankt Petersburg detine doar cinci pagini din cele 347 pe care le-a obtinut in secolul al XIX-lea; celelalte 342 au fost vandute orasului Londra in cursul secolului al XX-lea, iar 20 de pagini se afla inca la Manastirea ‘Sf. Ecaterina’. Reconstituirea virtuala a ‘Codex Sinaiticus’ va fi prezenta pe Internet incepand cu anul 2009, iar amatorii vor avea la dispozitie si un facsimil pe hartie. http://radio.trinitas.ro/?stire=2007042705

Crestinii, hartuiti in Suedia si in lume

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 11:48 pm
Tags:

Bitte Assarmo*

SUEDIA ZILELOR
noastre sufera de o inspaimantatoare prigoana verbala a crestinilor.

Dezbateri tv. in care toti crestinii sunt zugraviti drept fundamentalisti, superficiale asa-zise programe sociale prin care se cer scuze colective din partea crestinilor pentru credinta lor, campanii de ura impotriva sarbatorilor crestine si asa mai departe la nesfarsit – si toate acestea pentru abuzuri comise cu sute de ani in urma, in vremuri tulburi.

Si in timp ce politicienii se spetesc vorbind in termeni magulitori despre celelalte religii, incurajand pe toate caile diversitatea religioasa, sanctioneaza atacurile la adresa crestinatatii prin declaratii insipide.

Social-democratii Morgan Johansson si Leif Pagrotsky sunt doi dintre cei care au legalizat jignirile la adresa crestinilor. Amandoi s-au exprimat dispretuitor fata de crestini in legatura cu avortul si cercetarile pe celule stem, fara sa stea o clipa sa se gandeasca – daramite sa mentioneze – ca dezaprobarea fata de avort si cercetarile pe celule stem este impartasita de toate marile religii ale lumii.

Aceeasi obtuzitate o remarcam si in problema drepturilor homosexualilor. Bisericile sunt acuzate ca discrimineaza oamenii ca urmare a orientarii lor sexuale, dar a propus cineva vreodata ca homosexualii sa fie cununati in moscheile, in templele si in sinagogile din tara? Eu in niciun caz.

Se uita cu usurinta si din comoditate ca toate religiile lumii au o perspectiva mai mult sau mai putin complicata asupra homosexualitatii. Deosebirea fata de celelalte religii este ca reprezentantii crestini cel putin accepta discutia temei si deschid usile pentru grupurile marginalizate.

Pernilla Zethraeus, din partea partidului de stanga (comunistii), si multi altii ca ea, este ingrijorata de islamofobie. Si este laudabil ca politicienii sunt atenti la tendintele de fobie religioasa din societate. Dar dreptatea trebuie sa fie dreptate pentru toti. De aceea, daca acesti politicieni sunt democratii care pretind a fi , trebuie sa se ingrijoreze si pentru tot mai raspandita hristofobie . Pentru ca aceasta exista, iar fortele politice si mediatice o aţâţă.

Vanatoarea moderna a crestinilor se bazeaza pe o forma distorsionata de corectitudine politica. In acelasi mod in care, pentru a-ti arata deschiderea fata de alte culturi, esti constrans sa folosesti expresia “ne-suedez” ca o excludere pozitiva, in acelasi fel se simte nevoia de a ingradi crestinatatea in avantajul altor religii. Am putea spune ca in Suedia domina o discriminare care presupune ca unii trebuie sa excluda in permanenta pe altii.

Un alt aspect este teama. Nu s-au nascut inca politicienii care sa indrazneasca sa deschida gura si sa spuna, spre exemplu, ca musulmanii au o conceptie conservatoare asupra avortului. Pentru ca s-ar putea ca metroul din Stockholm sa sara in aer si sa moara si cateva mii de civili.

Nu, e mai bine sa zugravesti in negru pe crestini pentru ca tocmai Papa, cu cateva sute de ani in urma a chemat la arme impotriva necredinciosilor.

In acelasi spirit de hristofobie se trec sub tacere in mod categoric toate nelegiuirile care se comit impotriva crestinilor pretudindeni de catre musulmani, budisti si hindusi. In Irak au loc permanent violente impotriva crestinilor. Daca nu esti musulman esti privit ca un dusman. Din 2003, jumatate din populatia de origine crestina a emigrat, numarul crestinilor scazand de la cca. 1,2 milioane la ca. 600.000 iar cei care au ramas isi risca viata. Chiar toamna trecuta un preot ortodox a fost decapitat si nu este singurul care si-a pierdut viata pentru credinta sa.

In tari hinduse ca Nepal sau India au loc persecutii asupra crestinilor. Unul din cele mai mari partide politice, Bharatiya Janata Party (BJP), considera ca trecerea la crestinisim este o amenintare pentru hindusim si de aceea misionarii crestini sunt tracasati si maltratati. Interesant este ca cei care trec la crestinism sunt in primul rand oamenii din castele inferioare sau cei dinafara castelor, care in numele credinte hinduse traiesc in crunta mizerie. Pentru acesti oameni crestinismul inseamna o noua demnitate umana. De acest fapt abia se aminteste in mass-media suedeza sau de catre politicienii suedezi.

Persecutiile continua cu aceeasi intensitate in tari budiste ca Birmania, Bhutan si Sri Lanka. Militantii budisti vad crestinismul ca o amenintare la adresa identitatii lor nationale si de aceea agita continuu spiritele impotriva crestinilor.

In Sri Lanka situatia crestinilor este afectata atat de conflictele etnice (majoritate-minoritate) cat si de conflictele religioase (budisti – crestini). Circa 1% din populatie este crestina si aceasta este supusa unor puternice persecutii: sute de biserici au fost incendiate iar crestinii amenintati, rapiti, maltratati.

Toate acestea sunt trecute sub tacere sau privite cu indiferenta in Suedia, unde crestinismul nu este tratat cu respectul promis de legislatia libertatii religioase.

Aceasta este o mare rusine pentru o tara care se declara o aparatoare a libertatii religioase si a demnitatii umane.

—
* Bitte Assarmo este jurnalista suedeza. Traducere si adaptare pentru Altermedia de Nicusor Gliga, dupa Svenska Dagbladet, ed. din 9.04.2007

aprilie 26, 2007

Seminar in direct din Spania:

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 10:24 pm

Perioada : 20 Aprilie – 02 Mai 2007
C/Rusia nÂş5 San Blas – Biserica Eben Ezer
Sambata, Duminica 19:00h / Luni – Vineri 20:30h

1. Ĺži totuĹźi, care este diferenĹŁa?
2. Iubire Ĺźi haos
3. Vraja drapelelor
4. Şi nu-şi va mai găsi locul nici pe pământ
5. Decretul neaplicat Ĺźi marea fericire
6. Am auzit că vom muri
7. Explozia primelor Ĺźase vagoane
8. Ĺži-aĹźa de mult mi-am dorit…
9. Evadarea
10. Lumina lină
11. Ultimul marĹź funebru
12. Vei vedea cu ochii tăi şi vei intra
13. La porĹŁile singurului Dumnezeu

Pentru a putea viziona in direct aveti nevoie de programul Quick Time. Il puteti descarca din urmatoarea pagina:

http://www.apple.com/quicktime/download/win.html

Instructiuni de vizualizare:

Dupa ce ati instalat programul in computerul dv. accesati optiune „Open Url” sau „Abrir URL” si introduceti urmatoarea adresa:

rtsp://77.235.40.225:554/streaming.sdp

Doubting Thomas – Caravaggio

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 12:29 am

oil on canvas (107 × 146 cm) — 1602-1603 Sanssouci, Potsdam

Caravaggio biography

This work is linked to John 20:27

Also known as Saint Thomas Putting his Finger on Christ’s Wound. Thomas was one of the twelve apostles. When Jesus showed himself to his followers after his resurrection, Thomas refused to believe that the man really was his dead master. He demanded evidence. Jesus than showed him the wound caused by a Roman soldier’s lance before his crucifixion. He invited Thomas to put his finger on the wound.

Caravaggio shows that Thomas soon lost all his doubts.

Almost identical copies of this painting and of Pilgrimage to Emmaus were found in a church in the French town Loches, in 1999. After investigation it was announced in 2006 that both works were authentic Caravaggios. Both contained the shield of arms of Philippe de Bethune, a friend of Caravaggio’s and French ambassador in Rome. Records show that Bethune acquired four paintings from the painter. Caravaggio often made several copies of his own paintings.

Ioan 20:25 CeilalĹŁi ucenici i-au zis deci: ,,Am văzut pe Domnul!„ Dar el le -a răspuns: ,,Dacă nu voi vedea Ă®n mĂ®nile Lui semnul cuielor, Ĺźi dacă nu voi pune degetul meu Ă®n semnul cuielor, Ĺźi dacă nu voi pune mĂ®na mea Ă®n coasta Lui, nu voi crede. 26 După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăş Ă®n casă; Ĺźi era Ĺźi Toma Ă®mpreună cu ei. Pe cĂ®nd erau uĹźile Ă®ncuiate, a venit Isus, a stătut Ă®n mijloc, Ĺźi le -a zis: ,,Pace vouă!„ 27 Apoi a zis lui Toma: ,,Adu-ĹŁi degetul Ă®ncoace, Ĺźi uită-te la mĂ®nile Mele; Ĺźi adu-ĹŁi mĂ®na, Ĺźi pune -o Ă®n coasta Mea; Ĺźi nu fi necredincios, ci credincios.`` 28 Drept răspuns, Toma I -a zis: ,,Domnul meu Ĺźi Dumnezeul meu!„ 29 ,,Tomo„ i -a zis Isus, ,,pentrucă M’ai văzut, ai crezut. Ferice de ceice n’au văzut, Ĺźi au crezut.„

1 Petru 1: 8 pe care voi Îl iubiţi fără să-L fi văzut, credeţi în El, fără să-L vedeţi, şi vă bucuraţi cu o bucurie negrăită şi strălucită, 9 pentrucă veţi dobîndi, ca sfîrşit al credinţei voastre, mîntuirea sufletelor voastre.

aprilie 25, 2007

St. Paul in Prison – Rembrandt

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 11:55 pm
Staatsgalerie, Stuttgartoil on panel (73 × 60 cm) — 1627

Rembrandt Harmensz. van Rijn biography

This work is linked to Philemon 1:1

This is one of Rembrandt’s earliest known panels, made in the year he turned 21. It shows the apostle St. Paul in prison, lost in thought. Obviously the harsh conditions in jail did not stop him from trying to achieve his mission. The pen in his left hand suggests that he was writing one of his many letters.

Paul is depicted in traditional manner: long beard, bald head, and with his distinctive attribute: the sword, quite remarkable given the context. The sword refers to his martyrdom.

1 Corinteni 4:9 Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte osîndiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni. 10 Noi sîntem nebuni pentru Hristos: voi, înţelepţi în Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puşi în cinste: noi, dispreţuiţi! 11 Pînă în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, sîntem goi, chinuiţi, umblăm din loc în loc, 12 ne ostenim şi lucrăm cu mînile noastre; cînd sîntem ocărîţi, binecuvîntăm; cînd sîntem prigoniţi, răbdăm; 13 cînd sîntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Pînă în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. 14 Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac ruşine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii prea iubiţi ai mei.

2 Corinteni4: 7 Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentruca această putere nemai pomenită să fie dela Dumnezeu şi nu dela noi. 8 Sîntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu desnădăjduiţi; 9 prigoniţi, dar nu părăsiţi; trîntiţi jos, dar nu omorîţi. 10 Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorîrea Domnului Isus, pentruca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru. 11 Căci noi cei vii, totdeauna sîntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentruca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.

Filipeni 4:11b … căci m’am deprins să fiu mulţămit cu starea Ă®n care mă găsesc. 12 Ĺžtiu să trăiesc smerit, Ĺźi Ĺźtiu să trăiesc Ă®n belĹźug. ĂŽn totul Ĺźi pretutindeni m’am deprins să fiu sătul Ĺźi flămĂ®nd, să fiu Ă®n belĹźug Ĺźi să fiu Ă®n lipsă. 13 Pot totul Ă®n Hristos, care mă Ă®ntăreĹźte.

Filipeni 1:21 Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un cîştig. 22 Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, face să trăiesc; şi nu ştiu ce trebuie să aleg.

M-a Ă®ntrebat odată Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? – ăsta nu-i om, domnule, este toată Mediterana„. din cugetarile lui Petre Tutea

aprilie 23, 2007

Humorous candid clips from inside a church

Filed under: Uncategorized — Liviu @ 4:26 pm
Tags:

yfla.wrap(„This multimedia content requires Flash version 9 and above.”, „Upgrade Now.”, „http:\/\/www.adobe.com\/shockwave\/download\/download.cgi?P1_Prod_Version=ShockwaveFlash”, „
Asta e viata…uneori… „);To view this multimedia content, please enable Javascript.

Pagina următoare »

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.