Poate schimba Dumnezeu cu adevÄrat vieĹŁile oamenilor?
DupÄ ce a slujit ca pastor mai bine de un deceniu, Francis Schaeffer – fondatorul L’Abri Fellowship – s-a trezit luptându-se cu Ă®ntrebÄri rÄscolitoare ca acestea. Era istovit de faptul cÄ nu vedea rezultate Ă®n propria lui viaĹŁÄ spiritualÄ Ĺźi nici Ă®n vieĹŁile altora. A descoperit cÄ vorbea despre creĹźtinism, dar nu Ă®l trÄia. Deci, Ă®n calitate de pastor, a decis sÄ â€žreia totul de la Ă®nceput” – sÄ revinÄ la agnosticism – Ĺźi sÄ-Ĺźi reanalizeze credinĹŁa creĹźtinÄ. „A produs creĹźtinismul cu adevÄrat o schimbare Ă®n viaĹŁa mea?”
AdevÄrata spiritualitate este rezultatul cÄutÄrii oneste a lui Schaeffer de a gÄsi rÄspunsuri la aceste Ă®ntrebÄri. Când a fost publicatÄ, cu treizeci de ani Ă®n urmÄ, cartea a zguduit lumea creĹźtinÄ. Tinerii s-au Ă®ndreptat cu grÄmada spre L’Abri, centrul lui spiritual din Alpii elveĹŁieni. AstÄzi AdevÄrata spiritualitate este o carte clasicÄ despre Ă®nĹŁelegerea a ceea ce Ă®nseamnÄ cu adevÄrat creĹźtinismul – ce Ă®nseamnÄ sÄ-L urmezi pe Cristos clipÄ de clipÄ.
Din „Cuvant inainte” de Charles Colson :
Adevarata spiritualitate cauta sa-l inradacineze pe credincios in credinta adevarata. Este o cercetare scrutatoare si patrunzatoare a Scripturilor pentru a afla ce inseamna sa fii un crestin adevarat. Schaeffer insusi a spus ca aceasta trebuia sa fie prima lui carte, si poate ca a avut dreptate, caci pana cand nu esti inradacinat in adevarul lui Dumnezeu si nu il traiesti, nu ai nimic de aparat in arena ideilor. Daca El exista si nu tace iti solicita mintea, Adevarata spiritualitate iti solicita inima.
Aceasta combinatie de carti este superba, sunt primele pe care ti le recomand dintre toate cartile lui Schaeffer… Ele formeaza baza spirituala si intelectuala pentru dezvoltarea unei gandiri si a unui comportament crestin in lume.
De-a lungul anilor, mii de oameni au venit la L’Abri din multe tari si din medii diferite. Sotia lui, Edith Schaeffer, a scris in cartea ei, L’Abri:
“A vorbit cu existentialisti, adepti ai pozitivismului logic, hindusi, budisti, protestanti liberali, romano-catolici liberali, evrei reformati si evrei atei, musulmani, membri ai cultelor oculte si oameni profesind o mare diversitate de religii si filozofii, cit si cu atei de diferite tipuri. A discutat cu profesori ilustri, cu studenti stralucitori si cu retrasi stralucitori! A discutat cu nonconformisti, cu hipioti, cu oameni dependenti de droguri, cu homosexuali si cu oameni cu probleme de natura psihologica. A vorbit cu africani, indieni, chinezi, coreeni, janponezi, sud-americani, cu locuitori ai unor insule din largul marii, cu australieni, neo-zeelandezi si cu oameni provenind din toate tarile europene, dar si din America si Canada. A discutat cu oameni avind diferite coloraturi politice. A discutat cu doctori, avocati, oameni de stiinta, artisti, scriitori, ingineri, cercetatori din multe domenii, filozofi, oameni de afaceri, ziaristi, actori, oameni faimosi si tarani…
In toate acestea, Dumnezeu i-a dat o educatie pe care nu multi oameni o pot avea. A primit raspunsurile pe care le cauta, nu in urma cercetarii academice (desi citeste foarte mult pentru a fi la curent), ci din aceasta arena a discutiilor directe. El raspunde unor intrebari reale cu niste raspunsuri atent gindite, care sint raspunsuri reale.”
In Prefata editorului la Trilogia (Editura Cartea Crestina, Oradea, 2002) lui Schaeffer citim: “Contributia unica a lui Francis Schaeffer se vede in abilitatea lui de a intelege nevoia disperata a omului modern de adevar, frumusete si sens in viata lui.” Iar in Cuvint inainte, J.I Parker face portretul lui Francis Schaeffer (Omul si viziunea lui).
“Schaeffer a fost un om care citea, asculta si gindea, care traia in prezent, invata din trecut si privea spre viitor; care avea darul neobisnuit de a comunica idei intr-un mod usor accesibil. Stilul lui comunicativ nu era acela al academicianului prudent, care trudeste pentru acoperirea exhaustiva a materialului sau pentru obiectivitate si impartialitate. Era mai degraba acela al unui ginditor inflacarat care isi descrie viziunea asupra adevarului etern in trasaturi de condei indraznete si in contraste puternice.
Academicienii n-au obosit niciodata sa-l condamne pe Schaeffer pentru acest mod de a comunica. Totusi, este un fapt dovedit ca, revoltati impotriva diferitelor mode din domeniile lor profesionale, multi ginditori si artisti tineri au gasit in analiza lui Schaeffer o fringhie de salvare care le-a adus echilibrul mintal, fara de care nu ar fi putut, literalmente, sa mai traiasca. Schaeffer s-a considerat un evanghelist chemat sa rosteasca adevarul perseverent si fara compromisuri unor oameni reali aflati in necazuri reale, ale caror vieti au fost distruse de relativismul, irationalismul, fragmentarea si nihilismul culturii noastre de azi. De aceea, cred ca cel mai aproape de adevar ar fi sa-l numim un profet-pastor, un vizionar care, pornind de la Biblie, in lumina viziunii lui, a cautat o lume in nevoie si a pastorit oile Domnului. […]
Sint sigur ca nu gresesc deloc aclamindu-l pe Francis Schaeffer, micul pastor prezbiterian care a vazut bine lucrurile la care privea si care a suferit pentru aceste lucruri cu mult mai multa dragoste decit noi ceilalti, fiind unul din crestinii cu adevarat mari ai timpului meu.”
Francis Schaeffer:
“ultimul teolog modern cu adevarat relevant si important. El s-a situat in punctul de tranzitie dintre modernitate si postmodernitate. Desi nu s-a adresat postmodernismului, influenta lui Schaeffer va exista mult timp in cultura postmoderna in care ne desfasuram lucrarea. O cultura care tinjeste dupa eroi si modele de lideri, dincolo de celebritati si staruri pop.” (David Hopkins, in Francis Schaeffer – The Last Great Modern Theologian, http://www.monkhouse.org/david)
Pro(-)scris old 