Anul patriarhului Ioan Gura de Aur – "Un sfant de 1.600 de ani"

30 ianuarie Sursa: Jurnalul NaĹŁional, p. 13 – selectii

( Anul 2007 este anul Sfantului Ioan Gura de Aur, fapt pentru care ii vom evoca personalitatea in randurile de fata.)

(Constantin Coman,preot profesor , despre Ioan Cristostom)

„Sfantul Ioan Gura de Aur a fost dintotdeauna si este receptat ca o personalitate cu o iradiere universala. Este recunoscut in egala masura in Biserica Rasariteana si in cea Apuseana.

„Este cel mai mare exeget al Sfintelor Scripturi din toate timpurile si cu greu isi poate cineva inchipui ca-l mai poate ajunge sau egala. Din opera lui, care este uriasa, de 18 volume, 11 sunt comentarii la Vechiul si Noul Testament. Este receptat ca atare si de traditia occidentala, inclusiv de neoprotestanti. Comentatorii contemporani care se respecta nu pot ignora comentariile Sfantului Ioan Gura de Aur in materie. Sunt multe de spus despre opera sa exegetica. In primul rand ca nu este facuta la masa de scris, la birou, ci este un comentariu articulat spatiului bisericesc, misionar, pastoral, deci este constituit din omilii rostite de Sfantul Ioan Gura de Aur catre poporul credincios. El explica Scriptura credinciosilor. Lucrul acesta confera comentariilor un dramatism extraordinar, il scuteste de aspectul arid, uscat deseori al discursului stiintific”.

„Explicarea lui este una aplicata, dinamica, foarte vie, bisericeasca prin excelenta, pentru ca el a fost preot, patriarhul Constantinopolului. Patriarh prin excelenta. Care si-a asumat absolut totul prin prisma acestei calitati a lui de slujitor, de preot. Si este cunoscuta rigoarea lui in a-si exercita atributiunile de ierarh al Bisericii, rigoare care l-a condus in cele din urma la conflictul cu autoritatile bisericesti si cu cele imperiale, si in cele din urma la exil. Asadar, are o opera uriasa. Pe langa cea exegetica, o opera neintrecuta. Opera lui ocupa 18 volume din colectia care i-a insumat pe toti autorii de clasici greci si latini si, ca sa va dati seama ce opera are, dupa el este Origen, cu sapte sau noua volume (in functie de anumite criterii de evaluare), deci la jumatate aproape. Eusebiu de Cezareea are sase volume, Vasile cel Mare, Grigore Teologul au cate patru volume, Fotie – patru, Ioan Damaschin, Grigorie de Nissa – trei volume. Noi ne-am propus la Facultatea de Teologie – ca si Biserica noastra, in general – in anul acesta dedicat Sfantului Ioan Gura de Aur sa facem programe extinse de cercetare a operei Sfantului Ioan Gura de Aur, opera care trebuie tradusa in limba romana. Nu avem inca tradusa toata opera sa! Am avut traducatori de mare cuprindere si adancime a operei sale, avem traduceri din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, poate si mai devreme. Ultima a fost cea a unui mare elenist care a fost parintele Dumitru Fecioru, care ne-a lasat o serie de traduceri in manuscris, care sunt la editura Institutului Biblic, «Omiliile la Matei», o capodopera a Sfantului. I s-a spus Gura de Aur, pentru ca el exceleaza prin oratorie. Opera lui n-a fost scrisa la birou, ci receptata de scribi, cu mijloacele vremii, si dupa aceea difuzata. Este probabil ca el sa nu o fi revazut. Dar va puteti inchipui ce grija a putut avea Dumnezeu de aceasta opera, ca nu s-a pierdut mai nimic din ce a vorbit el”, a subliniat parintele Constantin Coman.

EXEGETUL IUBIRII

„Sfantul Ioan Gura de Aur le asaza impreuna, este un exeget in cele din urma al vietii, in plenitudinea ei, al vietii crestinului, umane, al vietii universului, ca relatie directa si imediata dintre om si Dumnezeu. El nu este teologul ideii de Dumnezeu, ci al relatiei mele personale cu El, ceea ce este cu totul altceva. De aceea, conceptele teologice ale Sfantului Ioan Gura de Aur sunt iubirea, pocainta, iertarea, ascultarea, lucruri care descriu viata in sine. Este, cred, cel mai mare teolog al iubirii dumnezeiesti. N-a scris nimeni dupa Sfantul Pavel asa de frumos despre dragoste precum Sfantul Ioan Gura de Aur”